Unde-mi esti in miez de iarna ?...

             Ascult in liniste cum vazduhul suiera tremurand de aburul translucid pe care sezonul rece i-a dat suflare.Ascult in liniste sarutarile stelelor de gheata cu batranul pamant aflat sub hibernare acum.

           Privesc cum vantul rebel chinuie nepasator crengile reci si imbracate in gheata asteptand cate o imbratisare care sa le dezmorteasca si totodata privesc valsul fulgilor efectuat pe scena din fata ochilor mei umezi.Privesc urmele poleite acum de nea lasate de saniile abia scoase din podul plin de vechituri sau din pivnita doldora de dulceturi ale mamei, sanii uitate acolo pe timpul absentei zapezii.

           Miros aerul proaspat si nepatat de poluarea din timul verii, indopandu-ma cu el nedandu-i drumul vizitatorului plamanilor mei ! Miros zapada presarata pe mainile mele ascunse acum sub manusile de catifea rosu aprins precum sangele meu care acum, alaturi de intreg inauntrul meu, devin asa reci in urma absoarberii aerului nu tocmai bland.

          Gust din plin bucuria pe care zglobii pui de oameni ti-o transmit tocmai de pe dealul modelat de vestmantul imaculat.Gust din frumusetea pe care sezonul taios i-o reda cu strictete naturii, ramanand din aceasta doar umbre incolore.

        ‘’Atinge si tu o data si fara teama cuibarita pufosenia asta de zapada! Atinge si tu frigul in aceeasi masura cum el te-a atins si te atinge, provocandu-ti intepaturi de gradul 3! ‘’, imi sopteste gandul meu fugitiv…

           Bucura-te, copilule din mine, de vremea aceasta care iti rastalmaceste copilaria de odiniora pe cand ‘’ facutul ingerilor in zapada’’  sau ‘’vesnicul om de zapada’’ erau motivele pentru care imbratisai hainele groase de sezon si intrai imbujorat in casa tocmai seara tarziu pe o asa vreme parca imprumutata de la Polul Nord ! Dar cum as putea sa ma bucur de una singura ? Incerc sa rad, sa ma afund in grosimea zapezii, dar parca nu are acelasi farmec cand impartasesc cu cineva o astfel de ‘’joaca’’. Am spus doar ‘’cineva’’ , dar deja al meu gand hoinarind prin spatiu-timp s-a gandit cam cine ar putea fi. E el, cel in care imi investesc aproape intrega mea iubire pura si jucausa !

  

            Degeaba ascult in liniste vazduhul tremurand de frig, daca nu ii ascult vocea care imi incalzeste urechea! Degeaba privesc spectacolul organizat de vantul naprasnic, daca nu ii privesc ochii oglinditi in ai mei! Degeaba miros aerul improspatat, daca nu miros parfumul tronand in jurul gatului sau fin ! Degeaba gust din rasetele fara incetare ale micilor oameni de zapada vii deveniti acum, daca nu gust dulcele sarutari ale omuletului meu de zapada devenit acum in urma bataliei incarcata de munitia iernatica! Degeaba imi rasfat prin atingere degetelele rebele cu racoroasa zapada, daca mainile mele nu se incruciseaza cu ale lui printr-o atingere calduroasa ce ar tine locul oricarei surse de caldura !

           Degeaba, daca nu esti langa mine strangandu-ma in brate in timp ce soapta silentioasa imi mangaie urechea vibrand de cuvintele ; ‘’Tu ma tii in viata ‘’ si sarutul tau apasat si parintesc pe frunte …  si strig cu putere dinauntrul meu ‘’Unde-mi esti in miez de iarna  ? ‘’

                                

Frumoasa si rece

      

              Stai inghemuita cu trupul firav pe fotoliul invelit de patura de casmir si iti arunci privirea melancolica si nesaturata de chipul pe care minut de minut ti-l infatisezi in minte, prin fereastra brazdata de mucegaiul glaciar cauzat de frigul abia asternut.Stai fara viata parca si lipsita de orice grija cu mainile inclestate pe telefon asteptand din clipa in clipa ca linistea dominanta din camera mirosind a scortisoara sa fie intretaiata de zgomotul dulce al unui sms… Dar asteptarea se intensifica si daca ar putea fi masurata in kilometri, in momentul acela ar fi depasit cu siguranta zeci si milioane de mii de kilometri.

 

             Si daca ai putea pret de 5 minute  sa-i dai drumul doar pentru a putea observa lumea din jurul tau,nefacand apel la acel chip care te bantuie nestingherit ! Fluturi in stomac, roseata in obraji,un tremurat stupid…toate astea sunt dovezile unei iubiri de abia aflate la inceput de drum si sunt chiar simpatice astfel de trairi! Dar singurul dezavantaj ar fi ca pur si simplu te rup de realitate si ajungi in stadiul cand nu mai observi nimic din ce se intampla in jurul tau decat atunci cand esti cu cel pentru care ochisorii tai inocenti se aprind ca farurile unei masini aflata in plina noapte !

            Iti este dor de el si ai vrea sa ii trimiti un sms prin care sa ii aduci la cunostinta ca tu chiar ii simti lipsa si tare mult te-ai bucura de prezenta lui atat de calduroasa intr-o zi atat de rece si inchisa.Dar apoi te gandesti ca daca si lui i-ar fi fost dor de tine ar face acelasi lucru pe care tu ai vrea chiar acum sa il faci … Scrierea unui sms nu cred ca iroseste chiar atat de mult timp, nu-i asa ? Ar trebui sa se gandeasca ca Romeosi Julieta,cei care au sculptat statuia romantismului, au murit unul pentru celalalt in numele iubirii, iar un simplu ‘’Esti bine? ‘’ nu cred ca ar omora vieti !

Dar poate el chiar acum asteapta un sms de la tine si vazand ca niciunul nu face primul pas, amandoi va luati de mana cu orgoliul si nici in ruptul capului nu ii dati drumul ! Insa dragostea adevarata nu-i permite orgoliului sa se cuibareasca, ci dragostea adevarata asteapta, asteptare ce pe multi ii face sa cedeze, dar speram ca nu se aplica si in cazul vostru!

            Si stand asa, inghemuita pe fotoliul incalzit de semineul doldora de lemne, isi privi mainile, ale caror degete ardeau de nerabdare sa il dezbrace. Dar nicidecum sa ii descheie nasturii luciosi de la camasa ta preferata, ci mai degraba sa ii dezbrace sufletul pentru a se convinge daca iubirea lor este egala din ambele parti! Dar acum se gandeste ca poate ar fi dezamagita de ce ar putea descoperi acolo, asa ca prefera sa faca un pas inapoi si traind cu speranta ca finalul povestii ei  este asa cum ea isi doreste !

“Abonatul pe care l-ati contactat nu este disponibil momentan.Va rugam incercati mai tarziu.’’ Mai tarziu ? Cand probabil va fi prea tarziu ?

Inchise ochii ale caror gene dese ii umbrira obrajii palizi si ofta, punand smartphone-ul in buzunarul jachetei pe care tocmai o imbraca. Era o pierdere de vreme sa stea in casa in timp ce sezonul de poveste se dezlantuia sub cerul abundent de fulgii de nea!

           Este asa frumoasa si de abia presarata cu particulele ei de sclipici glaciar , si totusi este atat de rece! Poate asa ar trebui sa fie si ea: frumoasa si rece precum zapada sau gingasa si plina de mister precum fulgii ! Poate ca daca ar urma exemplul zapezii, zidurile ei emotionale nu ar mai fi fisurate de ‘’negativismele’’ rautacioase bombardate din exterior pe care si le depoziteaza in inima ei aflata sub forma unui hotel in care s-a cam saturat sa gazduiasca atacurile provenite de la cei ce doresc o imagine cu ea doborata ! Dar nu, ea nu este  si nu poate deveni rece precum zapada, chiar daca este constiinta ca oamenii buni sunt sortiti sa sufere mai mult.Dar avea de gand sa schimbe asta,sa faca in asa fel incat bunatatea ei sa defileze pe covorul fericirii.

          Simti  smartphone-ul vibrand sub captuseala groasa a jachetei. Era mult asteptatul sms ! Il deschise numaidecat si pe ecran i se infatisa cuvintele: ‘’Uita-te in spate! ‘’, simtind cum piciorul drept este usor atins de instrumental zapezii: o sanie pe care trona un buchet incantator de trandafiri! Ridica privirea care se lumina de indata la contactul vizual cu el.Ii despartea cativa metri ,el innotand prin nametii nu demult cernuti pentru a o prinde de mana, apoi urma mult asteptata imbratisare, imbratisare ce o faca pe indata sa uite de intepaturile provocate de frigul taios!

         Dar nu uita,oricat de mult te-ar impresiona un gest facut din inima sau nu, ramai intotdeauna frumoasa si rece, asta in cazul in care nu vrei ca inima ta sa ajunga, mai devreme sau mai tarziu, precum bucatile unui portelan insirate pe covor !

Felicitari,demonule! Ai facut un inger sa planga ...

                        

             A fost nevoie doar de o privire aruncata subit pentru a i se infiripa si ramanand mult timp in ochii ei acea placuta suflare de viata, imagine ce avea sa o inrameze cat de curand in inima nepatata de suferinta. Simti mici fiori rasarind prin corpul plapand, simti cum stomacul devine doldora de mici fluturi care ,in minutele urmatoare, se transforma intr-un intreg insectar. Simti ca stomacul are si el viata lui proprie, simti ca traieste intens o mare bucurie, ceva ce este aproape imposibil de explicat in cuvinte. Dar totusi prefera sa creada ca totul e doar o trecatoare iluzie, era constienta ca acest sentiment trebuie sa fie dezlipit de realitate, stia ca ii era interzis sa se indragosteasca, mai ales de o fiinta ce apartinea unei lumi diferite de a ei.

             Of, copila naiva ! N-ai vrea sa stii ce purta in suflet, cate lupte s-au dat in ea fara sa auzi macar un singur urlet.Simtea cum radacinile iubirii de omenesc patraundeau si mai adanc, insa nu din cauza inevitabilei treceri a timpului, ci mai degraba cauza acestei avanasari se datora faptului ca nu putea sa impartaseasca cu nimeni, mai ales cu cel care ii trezise reale sentimente, acea apasare sufleteasca care se hranea din ea, consumand-o putin cate putin. Ar fi fost judecata gresit si aspru de catre ceilalti, nu ar fi fost inteleasa pe deplin, la un moment dat ar fi fost tratata cu armele indiferentei,iar in altul poate chiar izgonita, iar astfel de trairi ii accentua starile blajine de melancolie.

            Oh, fiinta inocenta incorporate cu gingasie ! Chipul tau poleit de praful rarei frumuseti ti l-ai vandut tristetii acum, chipul iti este robit lacrimilor, alaturi de sufletul care  nu cunoscuse esecul pana atunci.De ce te-ai expus tu oare unei asemenea greseli ? In adancul sufletului tau tanjeai dupa iubire, si oare asta te-a determinat sa crezi ca iubirea este intruchiparea exacta a perfectiunii, a frumusetii , la inceput de drum ?  Ce bine ar fi fost daca ar  ramane neschimbata pana la sfarsitul cararii.Dar nu , intotdeauna trebuie sa intervina acel element care dezmembreaza perfectiunea a ceva frumos.Dar depinde insa si de  cei care o modeleaza, depinde ce ingredient prim folosesc pentru mentinerea acesteia.Nu toti trandafirii sunt usor de cules, insa ferice de cei care reusesc, de cei care vor trebui sa suporte micile sangerari provocate de zveltii spini.

           Asa ca, fi puternica si increzatoare, inger protector ce esti! Nu uita ca acesta este singurul scop pentru care trupul si sufletul tau translucid a fost adus la viata, nu pentru a te expune pericolului de a fi ranita de ceva trecator. Ce bine ar mai fi fost daca ascultai de micul sfat al unui suflet adolescentin de data asta ! Dar nu, nu fusese de ajuns doar sa cazi prada capcanelor iubirii mascate, ci si izgonirea dintre semeni tai din lumea divina, si asta a fost picatura care a umplut pe deplin paharul linistitei tale vieti.

            Si astfel, mica suferinda, ai fost trimisa pe pamant sub forma de ploaie intr-o zi torida de vara, dar din dorinta de a cunoaste iubirea de cel ales de tine, soarta a decis sa iti mai ofere o sansa, pentru a-ti demonstra cat de mult vei avea de suferit daca fortezi o iubire imposibila,dar de data asta sa te manifesti printe semenii celui pentru care ai preferat o iubire neimpartasita , in locul fericirii tale eterne. Si iata ca, dupa o buna bucata de vreme, ai fost satula de presiunea acestei atmosferi incarcata de prea multa durere, de prea multa suferinta, si nu te-ai gandit ca vei ajunge sa regreti intr-o zi pasul pe care ti l-ai faurit acum mult timp. Ai cunoscut si tu dezamagirea  de cel caruia ii purtai atata afectiune si grija, de cel din cauza caruia ( si nu te-ai fi gandit ca vei ajunge sa il acuzi de ceva vreodata ) ai suferit doar, iubirea neoglindindu-se si in lucirea ochilor tai.Adevarata ta identitate il determinase pe cel ales de tine sa pastreze acea distanta de care te-ai temut inca de la inceput.Dar sa stii ca o iubire adevarata presupune acceptarea celui ales exact asa cum este felul lui de a fi, fara compromisuri, fara schimbari de orice natura, insa iubirea nu s-a manifestat asa si in cazul tau , din pacate, deoarece a trebuit sa suporti pedeapsa neascultarii tale indraznete. Nu cauta iubirea, las-o sa vina singura la tine.

            Dar suferinta ta a luat sfarsit odata cu cererea  de a te intoarce la viata ta de odinioara si spre surprinderea ta, ai fost acceptata inapoi, caci mare si milos este al tau suflet nestiutor.Iar acum esti libera, dupa ce sentimentele tale s-au topit odata cu acceptarea acestei etape de a trece mai departe, insa tocmai acum, sentimentele lui pentru tine au rasarit, dar este mult prea tarziu. I-a venit lui radul de a suferi, de a suporta consecintele pentru ca nu stiuse la timp sa aprecieze ‘’persoana’’ care pentru el s-a sacrificat.

Partea cea mai buna in aceasta poveste a ta, mica suferinda, este ca ti-ai invatat lectia pe deplin , lectie ce te va ajuta cu siguranta pe viitor , si anuma ca o iubire intre un inger si un demon va fi posibila numai in momentul cand iubirea va incolti din ambele parti si in acelasi timp.Pana la urma, iubirea neimpartasita moare.Este o moarte totusi parca mai acceptabila decat moartea unei iubiri realizate.

Insa pana atunci  inchide ochii, ingere, si viseaza doar !

            P.S. : Si te rog, ca din cand in cand, sa iti faci treaba ceva mai bine, Cupidonita draga, ca doar ai trecut si tu prin asta!

                                    

Ma droghez cu promisiuni

                 De ce ? Spune-mi , te rog … chiar te implor… cer doar o explicatie amanuntita concret asupra unei nelamuriri nedeseslusite. Spune-mi tu, macar tu, de cand cu aceasta stupefianta indrazneala de incalcare a promisiunilor, de cand cu aceasta moda,ca sa spun asa ? Persoane ma intreaba de ce este asa greu sa crezi in oameni, sa ai incredere.Dupa intrebarea adresata, am adresat si eu la randul meu lor intrebarea "De ce este asa de greu sa pastrezi o promisiune ?'' Suntem in secolul al XXI- lea si in loc  sa urcam cate o treapta pentru a ajunge in varf, noi ce facem in schimb? Nimic altceva decat sa ne indreptam spre cobarasul treptelor, trepte care ne vor duce la un moment dat in pivnita racoroasa si dominata de fiinte dezgustatoare cu ochi rosii ce pandesc in intuneric. Nu toate lucrurile noi care le pun in aplicare majoritatea persoanelor , lurcrui catalogate drept ‘’in pas cu moda’’ sunt si avantajoase noua… Tie ti se pare ‘’in pas cu moda’’ incalcarea unei promisiuni ? A unui lucru sfant , pot sa il numesc asa, nu ? Eu sunt devotata promisiunilor si de asta folosesc termenul ‘’sfant’’.

                Pur si simplu sunt suparata … pur si simplu m-am saturat de toate acele ‘’promisiuni’’ in spatele carora minciunile sunt gata-gata de a exploda odata cu balonul in care misuna. Pur si simplu m-am plictisit de felul de a fi al persoanelor care cantaresc pe acelasi taler al balantei atat o promisiune sincera, cat si una preschimbata prin fardare.

                  Sunt promisiuni pe care le facem si care      

  ni se fac, sunt promisiuni care vin in mod natural
intr-un moment in care purtam o conversatie ,iar
dialogul se contruieste inspre promisiune in mod
firesc si sunt promisiuni pe care uneori le fortam
si prin santaj emotional, sunt promisiuni pe termen
scurt, pe termen lung sau pe vesnicie.Uitandu-te la
 tipurile de promisiuni listate, de multe ori o promisiune

 pare a fi unul din instrumentele cu ajutorul caruia

 obtinem ceva ce urmarim, si mai putin o modalitate

 prin care sa oferim asigurare, sa oferim incredere

atunci cand cei de langa noi s-ar putea indoi in circumstanta respectiva, din cauza propriilor temeri sau a unor experiente din trecut, placute sau poate mai putin, experiente cu ajutorul careia ai castigat sau pierdut o anumita persoana speciala .

                  Si te trezesti intr-o zi cand simti nevoia de a impartasi cu persoana pierduta o mie si una de lucruri, dar tu faci un pas inapoi doar din motivul ca acea incredere care se legase acum mult timp,s-a risipit acum, niciodata nemaiputand reluandu-se…Pentru asta e bun focul. Ce ? Ai citit bine! Da, atunci cand cineva se face nevazut din viata ta. Si s-ar putea sa nu o mai vezi niciodata, dar cine stie in ce circumstante.Si sunt lucruri care ai vrea, care ti-ar placea sa le spui cu atata ardoare. Dar sa te invat ceva care te-ar putea ajuta .Iei o foaie , iei si un creion si incepi a scrie o scrisoare.Poate sa fie o infinitate sau doar un cuvant.Si dupa ce ai terminat-o de scris, nu i-o trimiti acelei persoane niciodata… o impachetezi si ii dai foc … o ia vantul si asa durerea nu ramane atat de adanca !